Hepatite - Hepatita acuta virus C

Astfel, exista grupe de populatie cu risc mare de a contacta virusul hepatitic C: pacientii cu boli de sange ce fac frecvent transfuzii, cei dependenti de hemodializa sau de medicamente injectabile (desi riscul acum e mult mai mic decat inainte de 1989), pacientii transplantati pentru ciroza cu virus C (exista riscul deloc neglijabil de a reapare infectia, mai ales prin reactivarea virusului care persista in unele celule sangvine, favorizata de imunosupresia posttransplant). De la momentul contactarii infectiei pana apar simptomele pot trece intre 6 saptamani pana la 6 luni, in medie aproximativ 2 luni, timp in care pacientul nu prezinta modificari clinice de obicei dar poate transmite mai departe infectia.

Debutul simptomelor poate fi cu dureri de articulatii sau eruptie pe piele sau stare de oboseala sau dureri abdominale, greturi, varsaturi, insa manifestarile sunt de regula trecute cu vederea, nefiind severe. Ulterior, poate apare icterul dar cel mai frecvent nu exista simptome, evolutia fiind cu precadere spre cronicizare, dar se poate si spre vindecare sau cu recaderi.
Transaminazele, daca sunt recoltate in diferite stadii ale evolutiei infectiei acute, pot fi normale sau crescute, evolutia valorilor lor fiind ondulanta.
In general, hepatita acuta cu virus C duce la hepatita cronica, prin persistenta infectiei, dar se poate si autolimita, ducand la vindecare (din pacate anticorpii antiVHC nu persista, deci nu confera imunitate toata viata cum se intampla la hepatita tip A, astfel ca reinfectia poate apare oricand) sau, rar, poate avea o evolutie fulminanta, grava- evolutia depinde de o serie de factori: de pacient (statusul imun, prezenta altor boli) si de virus (cantitatea de virus care s-a inoculat, poarta de intrare, genotipul virusului).

Diagnosticul serologic (anticorpii antiVHC) este posibil la aproximativ 3 luni de la infectare, adica atunci cand acesti anticorpi apar in sange. pana atunci, se poate doza ARN-ul viral din sange.

Profilaxia hepatitei acute cu virus C nu se poate face prin metode specifice, neexistand un vaccin asa cum exista pentru virusul B, ci doar evitandu-se contactul cu produse de sange contaminate.

Tratamentul hepatitei acute cu virus C se bazeaza pe hepatoprotectoare dar si pe administrarea interferonului alfa 2b, numeroase studii din SUA au demonstrat eficienta la grupe selectionate de pacienti (raspuns viral sustinut la 6 luni de terapie).